Geologia Parcului Național Domogled Valea Cernei
Aspectul general al reliefului și configurația rețelei de văi se datoresc unei evoluții îndelungate, desfășurate în condițiile unei alcătuiri geologice foarte variate. Formațiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi și magmatice aparținând domeniilor getic și danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N -V a parcului este dominată de masivul Munților Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principală cât și culmile secundare dinspre Cerna sunt alcătuite din șisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise, micașisturi și gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei și pâăa la obârșia Cernișoarei, peste șisturile cristaline se aștern petice din cuvertura sedimentară formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârstă permiană.
Sectorul nordic al Munților Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) pâna la Valea Iuții are aceeași alcătuire din plăci metamorfice. În această zonă, Munții Cernei prezintă înalțimi de peste 1700 m (Vf. Vlașcu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente până în Valea Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioară. Sunt scoase în evidență formele sculptate în calcare și conglomerate pe văi scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.
Această zonă aparține domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din șisturi cloritoase verzi, gnaise granulare și amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului și Culmea Mare. Acest complex este străbătut de granitele de Cerna pe care le constatam la nord de Băile Herculane între 7 Izvoare Calde și Valea Iuții. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice și neozoice. Munții Mehedințiului care însoțesc râul Cerna pe partea stângă sunt constituiți până la sud de Arșasca din formațiuni cristaline și sedimentare care aparțin însă domeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic și sunt reprezentate de un complex amfibolitic și de cuarțite, calcare cristaline, filite negre grafitoase.
În zona dintre Arșasca și Pecinișca cristalinul autohton se întinde pe suprafețe mai reduse și este alcătuit din șisturi cuartitice cu sericit și biotit, șisturi micacee (în Valea Arșasca), precum și din gnaise fin granulate și amfibolite la sud de Pecinișca. Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebeș este format din paragnaise cu biotit, granati, disten și intercalații de cuarțite și micașisturi constituit în două fâșii înguste între Văile Țăsnei și Madvedului și respectiv Pecinișcai și Valea lui Roșeț. Sedimentarul de la Cernișoara până la Arșasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, șisturi argiloase roșii, marno-calcare. În zona Arșasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, șisturi argiloase, gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt.
În lungul Cernei între cristalinele getic și danubian se află o fâșie calcaroasă care se lațeste spre obârșia Cernei și alcătuiește relieful de ciuceve și geanțuri, caracteristică aparte a acestei văi. În zona inferioară a bazinului Cernei, de o parte și de alta a râului, formațiunile calcaroase sunt dispuse sub formă de fâșii aproape paralele cu Cerna, între ele apărând intercalate petice de alte roci constituind un adevarat mozaic litologic. Zona superioară a bazinului este reprezentată printr-o mai mare uniformitate litologică. În concluzie, trebuie menționat faptul, ca toate formatiunile geologice pe care se desfășoară bazinul Cernei sunt puternic cutate și faliate.