en ro de

Clima în Parcul Național Domogled Valea Cernei


Prin pozitia sa geografica, bazinul Cernei este supus predominant circulatiei atmosferice de vest si sud-vest. Astfel, cu exceptia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Muntilor Godeanu si partial al Muntilor Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masa de aer umed si cald de origine mediteraneana si oceanica, care determina valori mai crescute ale temperaturii aerului, decât în restul tarii.

În timpul verii exista un grad mai mare de instabilitate termica, evidentiat de frecventa averselor însotite de descarcari electrice.

Ciclonii mediteraneeni transporta aerul umed, care la întâlnirea cu muntii din bazinul Cernei, da nastere la precipitatii orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie, când cad ploi abundente. În perioada rece se face simtita si actiunea anticiclonului siberian, care determina uneori producerea ninsorilor si a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durata si intensitate redusa.

Faptul ca Valea Cernei este protejata de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, varietatea litologica, fragmentarea accentuata a reliefului, existenta a numeroase abrupturi, în unele locuri adevarati pereti stâncosi, gradul de acoperire cu vegetatie determina pe suprafata parcului o serie de topoclimate.

Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine pâna la 168 m în zona Baile Herculane, determina o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 00 C pe înaltimile Muntilor Godeanu, pâna la aproape 110 C în partea inferioara a bazinului. La Baile Herculane, cu toate ca ne aflam în plina regiune de munte, temperatura medie multianuala este de 10,50 C la fel ca în Câmpia Româna, Dobrogea Centrala si Câmpia Crisanei.

Variația în înălțime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul, chiar de la o lună la alta, diferențele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

Fluctuația altitudinii izotermelor s-a facut resimțita atât în formarea solurilor, cât și în etajarea vegetației, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a pădurilor de fag direct sub vegetația etajului alpin. Caracteristic zonei este că primaverile sunt mai timpurii și că trecerea de la iarnă la primavară se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece și cald.

Prelungirea procesului de desprimăvărare și înaintarea lui treptată spre partea superioară a bazinului se manifestă favorabil în alimentarea rețelei hidrografice din topirea treptată a zăpezii.

Precipitațiile variază în funcție de altitudine fiind mai accentuate la înălțimile 1600-2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scăzute și aerul mai puțin umed eliberează cantități reduse de precipitații.

Repartiția anuală a precipitațiilor prezintă două maxime și două minime anuale, datorită influenței oceanice și mai ales a celei mediteraneene. Influența mediteraneană este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei și mărind gradul de umezeală și provocând cantități mari de precipitații la Cerna Sat și înălțimile bazinului superior de pâna la 1200-1300 m.

"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane față de Topleț și Orșova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior.

Diferențele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generală și deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, lărgirile din bazinul superior și dispunerea perpendiculară a culmilor secundare determină o mare varietate a condițiilor climatice, ceea ce indică existența mai multor topoclimate.

Variatia în înaltime a temperaturii aerului se modifica de la un anotimp la altul, chiar de la o luna la alta, diferentele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

Fluctuatia altitudinii izotermelor s-a facut resimtita atât în formarea solurilor, cât si în etajarea vegetatiei, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a padurilor de fag direct sub vegetatia etajului alpin. Caracteristic zonei este ca primaverile sunt mai timpuri si ca trecerea de la iarna la primavara se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece si cald.

Prelungirea procesului de desprimavarare si înaintarea lui treptata spre partea superioara a bazinului se manifesta favorabil în alimentarea retelei hidrografice din topirea treptata a zapezii.

Precipitatiile variaza în functie de altitudine fiind mai accentuate la înaltimile 1600-2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scazute si aerul mai putin umed elibereaza cantitati reduse de precipitatii.

Repartitia anuala a precipitatiilor prezinta doua maxime si doua minime anuale, datorita influentei oceanice si mai ales a celei mediteraneene. Influenta mediteraneana este destul de accentuata, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei si marind gradul de umezeala si provocând cantitati mari de precipitatii la Cerna Sat si înaltimile bazinului superior de pâna la 1200-1300 m.

"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de la începutul verii sa fie mai timpuriu la Baile Herculane fata de Toplet si Orsova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior.

Diferentele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generala si deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, largirile din bazinul superior si dispunerea perpendiculara a culmilor secundare determina o mare varietate a conditiilor climatice, ceea ce indica existenta mai multor topoclimate.